Pompă de căldură vs centrală pe gaz: ce costă mai puțin, de fapt

Răspunsul scurt, pe care majoritatea articolelor de marketing nu-l dau: depinde, iar la prețurile actuale din 2026, gazul plafonat câștigă mai des decât s-ar crede din discursul general despre pompe de căldură. Nu e o concluzie definitivă — depinde de sistemul de emisie ales, de izolația casei și de ce se întâmplă cu prețul gazului după expirarea plafonării. Mai jos sunt cifrele, nu impresiile.

Costul inițial: echipament + montaj

Centrală pe gaz în condensare, presupunând că ai deja branșament de gaz și calorifere montate (înlocuiești doar centrala): echipamentul costă orientativ 2.800-6.500 lei, iar montajul complet încă 1.500-3.000 lei — total aproximativ 4.500-9.000 lei.

Pompă de căldură aer-apă, pentru o putere uzuală rezidențială (6-10 kW): echipamentul costă orientativ 18.000-34.000 lei, iar montajul (inclusiv eventuala unitate de preparare apă caldă) mai adaugă 6.000-8.000 lei — total aproximativ 25.000-35.000 lei.

Diferența e mare și clară: o pompă de căldură costă, la instalare, de 3-6 ori mai mult decât o centrală pe gaz comparabilă ca putere. Întrebarea reală e dacă diferența se recuperează din costul de funcționare, și în cât timp.

Costul anual de funcționare: aici contează detaliile

Folosim un exemplu concret: o casă de 120 mp, izolație medie (10 cm termoizolație), termopan dublu, regim P+1, în București (zona climatică II, temperatură de calcul -15°C) — exact metodologia din calculatorul de dimensionare pompă de căldură. Necesarul termic calculat pentru această casă este de ~6,3 kW, ceea ce înseamnă aproximativ 10.000 kWh energie termică necesară anual.

Centrală pe gaz, la un randament de conversie de ~92% (uzual pentru o centrală în condensare, în condiții reale, nu de laborator): consum anual de aproximativ 1.030 mc de gaz (la o valoare orientativă de conversie de ~10,5 kWh/mc). Din 1 aprilie 2026, prețul gazului pentru populație rămâne plafonat la 0,31 lei/kWh (până în aprilie 2027), ceea ce înseamnă un cost anual de aproximativ 3.350 lei. La prețul de piață curent (~0,27 lei/kWh, sub plafon), costul scade spre 2.950 lei/an.

Pompă de căldură cu radiatoare (tur ~55°C, SCOP orientativ 3,0): consum electric anual de aproximativ 3.350 kWh, adică aproximativ 4.350 lei/an la 1,3 lei/kWh.

Pompă de căldură cu încălzire în pardoseală (tur ~35°C, SCOP orientativ 4,3): consum electric anual de aproximativ 2.330 kWh, adică aproximativ 3.030 lei/an.

Observația care contează: cu radiatoare, pompa de căldură costă anual mai mult decât gazul plafonat, nu mai puțin. Doar cu încălzire în pardoseală (sau ventiloconvectoare, undeva la mijloc) ajunge să coste puțin sub gaz — iar diferența e mică, nu dramatică, atât timp cât plafonarea gazului rămâne în vigoare.

Cost total pe 10 ani

La aceste cifre, centrala pe gaz rămâne mai ieftină pe orice orizont de 10 ani, în oricare dintre scenarii — diferența de cost inițial e prea mare ca să fie recuperată din economia anuală, oricât de eficientă ar fi pompa de căldură. Asta nu înseamnă că pompa de căldură e o alegere greșită — înseamnă că decizia nu ar trebui luată doar din calculul de cost pur, cât timp gazul rămâne plafonat.

Ce nu intră în calculul pur de cost

Plafonarea gazului expiră în aprilie 2027. Schema actuală de plafonare la 0,31 lei/kWh e valabilă doar până atunci. Dacă nu se prelungește sau prețul liber al gazului crește semnificativ după liberalizare, calculul de mai sus se schimbă în favoarea pompei de căldură — posibil substanțial.

O pompă de căldură poate și răci vara, dacă alegi un model reversibil — o centrală pe gaz nu poate face asta niciodată. Dacă oricum ai fi cumpărat aer condiționat separat, costul acela ar trebui adăugat în comparație pe partea de gaz.

Cuplarea cu un sistem fotovoltaic schimbă radical calculul. Dacă o parte din consumul pompei de căldură e acoperit din producție solară proprie, costul ei marginal de funcționare scade mult sub cifrele calculate mai sus, la un preț plătit pe rețea de 1,3 lei/kWh. Vezi calculatorul de dimensionare fotovoltaică — mai ales dacă pompa de căldură funcționează parțial ziua, când și panourile produc.

Emisiile de CO2 diferă. Chiar și alimentată din mixul energetic național (nu exclusiv solar), o pompă de căldură emite de regulă mai puțin CO2 echivalent decât arderea directă a gazului, datorită eficienței electrice ridicate (SCOP > 1). Vezi calculatorul de reducere CO2 pentru context.

Durata de viață e comparabilă, nu net în favoarea uneia: o centrală pe gaz în condensare ține de regulă 15 ani, o pompă de căldură bine întreținută la fel — deci diferența de cost inițial nu se „amortizează" prin longevitate diferită.

Concluzia, condiționată

Dacă ai deja branșament de gaz, calorifere, și vrei strict cel mai mic cost pe următorii 10 ani, centrala pe gaz câștigă la prețurile actuale — mai ales dacă păstrezi radiatoarele. Pompa de căldură devine alegerea clar mai bună dacă: nu ai acces la gaz, instalezi (sau ai deja) încălzire în pardoseală, vrei și răcire vara, ai sau plănuiești panouri fotovoltaice, sau pui preț pe reducerea emisiilor mai mult decât pe costul minim. Și, evident, dacă te aștepți ca gazul să se scumpească semnificativ după aprilie 2027 — caz în care calculul de azi devine rapid depășit.

Întrebări frecvente

Dacă renovez complet și pot alege orice sistem de emisie, ce aleg? Dacă pornești de la zero, încălzirea în pardoseală cuplată cu o pompă de căldură e combinația cu cel mai bun raport eficiență-confort pe termen lung — dar costul suplimentar al pardoselii (față de radiatoare) trebuie inclus separat în decizie, nu doar costul pompei.

Pot păstra centrala pe gaz și adăuga o pompă de căldură doar pentru vară (răcire)? Da, tehnic — dar un sistem hibrid dedicat răcirii, fără să înlocuiască încălzirea, e o investiție suplimentară, nu o economie. Dacă tot cumperi echipament nou, ia în calcul un model reversibil care poate face ambele.

Ce se întâmplă cu calculul dacă am deja panouri fotovoltaice? Se schimbă mult în favoarea pompei de căldură, mai ales dacă funcționează parțial ziua — vezi secțiunea despre cuplarea cu solar de mai sus. Fiecare kWh consumat direct din producție proprie, nu din rețea, reduce costul real de funcționare al pompei sub cifrele calculate aici.

De ce ai folosit un randament de 92% pentru centrala pe gaz, dacă producătorii spun peste 95%? Cifrele producătorilor sunt măsurate în condiții de laborator, la temperatură de retur optimă pentru condensare. În funcționare reală, cu un sistem de radiatoare care nu coboară mereu la acea temperatură, randamentul efectiv e de regulă puțin mai mic — 92% e o estimare conservatoare, nu pesimistă.