Panouri fotovoltaice în rate: se plătește rata singură din economia la factură?

Sub fiecare reclamă cu panouri fotovoltaice apare aceeași ofertă: „sisteme complete în rate, de la 550 de lei pe lună". Iar sub ea, în comentarii, aceeași întrebare pusă în zeci de feluri: merită?

Întrebarea reală nu este „cât costă". Este dacă rata lunară e mai mică decât cât economisești lunar. Dacă da, sistemul se plătește singur și nu ai scos niciun ban în plus din buzunar. Dacă nu, plătești o diferență în fiecare lună, ani la rând.

Răspunsul depinde de patru cifre. Le luăm pe rând.

1. Cât costă, de fapt, un sistem în 2026

Prețurile la sistemele on-grid, fără baterie, se raportează cel mai corect la puterea instalată, nu la sistemul întreg. Reperul din piața românească în 2026 este de aproximativ 4.500–6.500 lei pentru fiecare kW instalat, la cheie, cu TVA și montaj — vezi defalcarea completă pe puteri (3, 5, 8, 10 kW).

Ce înseamnă asta pe puterile uzuale:

Vei găsi și oferte considerabil mai mici. Merită atenție: sub circa 4.000 de lei pe kW instalat, ori componentele, ori manopera, ori documentația sunt sacrificate. Peste 7.500 de lei pe kW, plătești în bună măsură notorietatea instalatorului.

Bateria se socotește separat. Un acumulator LiFePO4 de 10 kWh adaugă în jur de 6.000–11.000 de lei, în funcție de marcă, plus diferența de preț la un invertor hibrid — vezi și câte baterii ai nevoie pentru autonomie.

Atenție la formularea „de la 550 lei pe lună". Aproape întotdeauna, cifra minimă dintr-o reclamă presupune simultan cel mai mic sistem din ofertă, perioada maximă de creditare și un avans. Rata ta reală se calculează pe sistemul de care ai tu nevoie, nu pe cel din reclamă.

2. Cât produce sistemul la tine

Regula practică pentru un acoperiș orientat spre sud, cu înclinație de 30–35 de grade, este de 1.100–1.450 kWh produși anual pentru fiecare kW instalat. Un sistem de 5 kW ajunge astfel undeva între 5.500 și 7.000 kWh pe an.

Diferența dintre nordul și sudul țării contează mai puțin decât își imaginează majoritatea. Orientarea și înclinația acoperișului cântăresc mai mult decât județul în care stai — vezi producția specifică pe toate județele.

Aici e și primul loc unde oamenii se înșală singuri: producția nu e uniformă. În decembrie și ianuarie, un sistem produce doar 4–7% din totalul anual. Vara acoperă tot consumul casei și mai rămâne surplus; iarna acoperă o fracțiune. De aceea dimensionarea corectă se face pe consumul anual, nu pe factura din iulie și nici pe cea din ianuarie — vezi câte panouri îți trebuie, de fapt.

3. Cât valorează energia pe care nu o mai cumperi

Din 1 iulie 2025, plafonarea prețului la energie electrică pentru consumatorii casnici a expirat, iar în 2026 nu mai există nicio schemă de plafonare. Prețul final plătit de o gospodărie se situează în general între 1,1 și 1,5 lei pe kWh, în funcție de furnizor și de zona de distribuție.

Un sistem de 5 kW care produce 6.000 kWh pe an, la un preț de 1,25 lei pe kWh, înseamnă o valoare anuală a energiei de aproximativ 7.500 de lei. Adică vreo 625 de lei pe lună, ca medie.

Pusă lângă o rată de 550 de lei, cifra pare să închidă discuția. Nu o închide, din două motive.

4. Cele două lucruri care strică socoteala simplă

Factura nu ajunge la zero. Compensarea cantitativă se aplică pe componenta de energie, nu și pe tarifele de rețea, accize și TVA. Chiar dacă injectezi în rețea exact cât consumi, rămâi cu o factură reziduală de aproximativ 30–50 de lei pe lună. Economia reală e mai mică decât valoarea brută a energiei produse.

Media lunară e o ficțiune. Rata la bancă e fixă în fiecare lună. Producția nu. În iunie și iulie ești pe plus considerabil, în decembrie și ianuarie ești pe minus. Comparația corectă se face pe an întreg, nu pe lună.

Refăcut onest, calculul pentru un sistem de 5 kW arată cam așa: valoare brută a energiei produse în jur de 7.500 de lei pe an, minus factura reziduală de circa 500 de lei pe an, rezultă o economie efectivă în zona a 7.000 de lei anual — cu condiția să consumi tu o parte bună din ce produci.

Iar acesta este al treilea lucru pe care reclamele nu îl spun: contează enorm cât din energie consumi în momentul în care o produci. Fără baterie, autoconsumul unei case obișnuite se situează frecvent între 25% și 35%. Restul pleacă în rețea și se întoarce la o valoare mai mică decât cea pe care o plătești când cumperi.

5. Când merită luat în rate și când nu

Merită dacă ai un consum anual peste 3.500–4.000 kWh, dacă cineva stă acasă în timpul zilei sau ai consumatori care pot fi programați ziua (boiler, mașină de spălat, pompă de căldură, încărcare mașină electrică), și dacă acoperișul e orientat rezonabil spre sud.

Nu merită grăbit dacă ai consum mic și îl faci aproape integral seara, dacă acoperișul e orientat nord sau puternic umbrit, sau dacă perioada de creditare depășește semnificativ durata garanției echipamentelor. O rată care se întinde pe zece ani pe un invertor garantat cinci ani e o problemă, nu o soluție.

Fără subvenție, la prețurile din 2026, un sistem rezidențial corect dimensionat se amortizează de regulă în 4–7 ani. Restul duratei de viață a panourilor — în mod normal peste 25 de ani — este energie pe care nu o mai plătești.

6. Ce s-a schimbat în 2026: subvenția nu mai e o opțiune

Multe familii amână instalarea în așteptarea programului Casa Verde Fotovoltaice. În 2026, programul nu mai există: a fost eliminat din bugetul Administrației Fondului pentru Mediu printr-o hotărâre de guvern din 21 mai 2026, iar fondurile au fost redirecționate. A rămas activ doar programul dedicat bateriilor (Casa Verde Baterii), destinat celor care au deja panouri montate.

Practic, dacă aștepți subvenția, aștepți ceva ce nu are termen anunțat. Calculul de mai sus este deja făcut fără ea.

7. Ce verifici înainte să semnezi

• Cere oferta detaliată, cu marca și modelul panourilor și invertorului, nu doar „sistem 5 kW la cheie"
• Verifică dacă în preț intră structura de montaj, protecțiile electrice, documentația și dosarul de prosumator
• Cere cel puțin trei oferte de la firme autorizate ANRE
• Compară costul total al creditului, nu rata lunară: aceeași rată pe o perioadă mai lungă înseamnă mai mulți bani plătiți
• Verifică durata garanției la invertor și raportul ei cu durata creditului
• Dacă acoperișul are pantă mică sau e din tablă, cere și varianta cu structură pe unghi ridicat; diferența de producție anuală poate depăși 10%

Calculează pe cifrele tale

Cifrele din acest articol sunt medii de piață. Rezultatul tău depinde de consumul real, de județ, de orientarea și panta acoperișului.

Întrebări frecvente

Rata afișată în reclame include mereu avansul? Nu întotdeauna, și de multe ori nici nu e evident din anunț. Cere simularea completă de creditare (rată, avans, dobândă, cost total) înainte să compari cifra cu economia ta lunară estimată — altfel compari o rată „optimistă" cu o economie reală.

Dacă îmi mut consumul pe timpul zilei, cât crește economia? Semnificativ, pentru că energia consumată direct din producție valorează cât prețul tău de consum, în timp ce surplusul injectat în rețea se decontează la o valoare mai mică prin compensare cantitativă. Programarea boilerului, mașinii de spălat sau încărcarea mașinii electrice în orele de soare poate crește autoconsumul cu 10-20 de puncte procentuale.

Pot lua în rate doar panourile și adaug bateria mai târziu? Da, cu condiția să alegi de la început un invertor hibrid dimensionat corect. Așa eviți să înlocuiești invertorul când adaugi bateria — vezi ghidul despre baterii și autonomie.

Dacă rata e puțin mai mare decât economia lunară, înseamnă că nu merită deloc sistemul? Nu neapărat. Compararea corectă e pe durata creditului, nu lună cu lună: prețul energiei crește istoric de la an la an, deci economia ta lunară crește în timp, în timp ce rata rămâne fixă. O diferență mică în primii ani se poate inversa spre final. Verifică proiecția pe toată durata, nu doar prima lună.