Cât produc panourile fotovoltaice iarna

Una dintre cele mai frecvente surprize pentru un prosumator la primul sezon rece: factura de la rețea crește brusc în decembrie-ianuarie, deși sistemul funcționează perfect. Răspunsul scurt e că producția fotovoltaică iarna scade semnificativ față de vară — dar motivul real nu e cel la care se gândește majoritatea lumii.

Lumina contează, nu frigul

Panourile fotovoltaice produc energie din lumină, nu din căldură — de fapt, randamentul unei celule fotovoltaice scade ușor pe măsură ce temperatura crește, deci frigul în sine nu e o problemă pentru tehnologie. Scăderea de producție din lunile de iarnă vine din altă parte: zile mai scurte, soare la un unghi mai jos pe cer, cer înnorat mai des, și ocazional zăpadă depusă pe panouri.

Cu cât scade, concret

Pentru România, tiparul anual de producție arată, orientativ:

• Decembrie-ianuarie: aproximativ 4-7% din producția totală anuală, lunar
• Iunie-iulie: aproximativ 12-14% din producția totală anuală, lunar

Practic, o lună de vârf de vară produce de 2-3 ori mai mult decât o lună de iarnă. Pe zile înnorate de iarnă, panourile pot funcționa la doar 10-25% din puterea nominală, pentru că lumina difuză dintr-o zi complet înnorată e mult mai slabă decât lumina directă a soarelui.

Cifrele exacte variază cu orientarea acoperișului, unghiul de montaj și județul — de-asta calculatorul de dimensionare și harta producției solare pe județe folosesc producția specifică reală (PVGIS, medie anuală), nu o cifră generică — un sistem din Constanța produce diferit față de unul din Maramureș, atât ca total anual, cât și ca distribuție pe lunile de iarnă.

Ce înseamnă asta pentru dimensionare

Aici apare o nuanță importantă: dacă dimensionezi sistemul ca să-ți acopere tot consumul inclusiv iarna, ajungi la un sistem mult mai mare decât ai nevoie în restul anului — vara, surplusul masiv se injectează în rețea, valorificat la un preț mai mic decât cel de consum (conform schemei de compensare cantitativă). De-asta dimensionarea corectă pornește de la consumul anual total, nu de la lunile cele mai slabe — compensarea cantitativă există tocmai ca să acoperi lunile de iarnă cu surplusul generat vara, în limita soldului acumulat.

Zăpada de pe panouri — problemă reală, dar temporară

Zăpada depusă blochează complet lumina directă, deci un panou acoperit produce aproape zero cât timp rămâne acoperit. În practică însă, panourile sunt montate înclinat, iar suprafața lor relativ alunecoasă face ca zăpada să alunece singură în câteva ore sau zile, de îndată ce apare puțin soare — nu e nevoie, de regulă, de curățare manuală, care poate fi chiar riscantă (acces pe acoperiș înghețat) și inutilă pentru majoritatea instalațiilor rezidențiale înclinate corect.

Întrebări frecvente

Merită un sistem fotovoltaic dacă iarna produce atât de puțin? Da, dacă te uiți la bilanțul anual, nu doar la lunile de iarnă — calculatorul de amortizare calculează economia pe baza producției anuale totale și a schemei de compensare, nu doar a celor mai slabe luni. Lunile de vară compensează, de regulă, cu vârf, exact lunile slabe de iarnă.

Bateria rezolvă problema producției mici din iarnă? Parțial — o baterie te ajută să folosești mai eficient producția zilnică (ziua încarci, seara consumi din baterie), dar nu poate crea energie care nu a fost produsă. Dacă o zi întreagă e înnorată și producția e aproape zero, bateria nu are ce stoca. Bateriile rezolvă problema orelor fără soare (seara, noaptea), nu problema producției slabe din zilele de iarnă.

Orientarea panourilor contează mai mult iarna? Da — unghiul soarelui e mult mai jos pe cer iarna, deci o înclinare mai mare a panourilor (optimizată pentru unghiul de iarnă) captează relativ mai multă lumină în acest sezon, comparativ cu o înclinare optimizată strict pentru vară. Majoritatea instalațiilor rezidențiale folosesc un compromis anual, nu o optimizare sezonieră.